UNIVERSUL DIN NOI

Suntem ceea ce mancam.
Imi pare firesc..

Exceptand americanii din Texas si alti semeni de-ai lor, o axioma general recunoscuta este faptul de a manca pentru a trai si nu invers. Viata noastra pe pamant este impregnata de o misiune, un scop si o serie de obiective bine determinate, de natura mai mult spirituala, dar pentru realizarea carora interferam inevitabil cu lumea materiala. O latura primordiala a acestei interferente este alimentatia.

Ar fi deplasat sa definim alimentatia ca pe o modalitate de a ne umple burta pentru a ne satisface astfel o placere trupeasca. Cheia misterului mult mai profund care invaluie aceasta componenta a vietii noastre, este langa noi. Nici macar nu trebuie s-o cautam. Trebuie doar sa deschidem ochii.

Rolul alimentatiei este de a restabili resursele energetice ale organismului nostru, dar si echilibrul sau bioenergetic in acelasi timp. Hrana pe care o ingeram noi, trebuie sa fie apta sa aduca corpului nostru o serie de elemente vii, care i-ar completa viata cu viata pe care o contin. In felul acesta, in rezultatul unei astfel de regim alimentar, devenim mai viabili, mai energici, mai predispusi la actiuni pozitive, mai clarvazatori. Are loc un incredibil fenomen de revitalizare a tuturor proceselor fiziologice din corp, sporind cu mult longevitatea si calitatea vietii noastre...Un astfel de regim este acela completat de produsele de origine vegetala. Vegetarianismul nu mai este doar un alt stil de nutritie; el constituie un element cheie in determinarea starii sanatatii noastre fizice, psihice, mentale, morale; iar in suma, acestea vor influenta colosal evolutia noastra pe termen lung, in plan personal sau profesional.

De ce totusi aceasta inapetenta pentru carne? Care este rationamentul vegetarienilor atunci cand renunta la ea?

Animalele din jurul nostru sunt dragalase fiinte vii dotate ca si noi cu cele 5 simturi, cu inteligenta si percepere a lumii. Animalele domestice dintotdeauna au fost un prieten fidel si un ajutor de neinlocuit pentru om, din cele mai vechi timpuri. Caii ne-au ajutat sa ne deplasam rapid si sa ne lucram ogoarele. Vacile, oile si caprele ne-au furnizat pretioasele lactate. Oile ne-au mai si imbracat pe de-asupra. Gainile si alte pasari ne-au dat oua, etc. Si daca plus la toate aceste servicii mai si sacrificam bietele animale, ne dispare imediat aura care ne inconjura pana atunci, ne patam de sangele inocent al acestor fiinte.

Ceea ce urmeaza este insa mai tulburator.
Ne place sau nu sa recunoastem acest fapt, dar sa le spunem lucrurilor pe nume. Carnea pe care o consumam noi provine din cadavre. Parcursul pe care-l inregistreaza animalul safricicat pana a ajunge pe masa noastra este destul de lung. Fiind insa un aliment mort si fiind supus legitatilor terestre, orice organism neviu este expus imediat activitatii de descompunere a bacteriilor de putrefactie. Vom supune oricum alimentul prelucrarii termice, dar asta nu face decat sa completeze bilantul sau toxic, deoarece imediat ajunsa in intestin, carnea este subiect al unei dezagregari si mai rapide, urmand ca sangele sa absoarba nu doar neinsemnatul aport caloric furnizat de carne, dar si o serie de compusi chimici nocivi, rezultati in urma alterarii acestor produse. Sa retinem, de fiecare data cand consumam carne, ne intoxicam organismul !

Alimentele carnate mai sunt si un incredibil zidar al corpului nostru, furnizandu-ne materiale de constructie gata pregatite - proteinele animale - care participa nemijlocit la o crestere accelerata si o imbatranire precoce. Insa argumentul proteinelor animale este pentru mine unul de pozitie secundara, asa cum primordial in acest context este epuizarea continua la care este supus corpul, constanta sa dezechilibrare, cauzate de persistenta unui regim alimentar omnivor. Carnea fiind un aliment furnizor de proteine moarte, colesterol, grasimi saturate si substante nocive, organismul nostru se afla in constanta cautare de substante vii - enzime, catalizatori, vitamine, calciu si alte elemente minerale pentru a o supune metabolismului. Insa lovindu-se de lipsa acestor substante, el le consuma pe cele aflate in rezervele din oase, tesuturi moi, organe, iar in rezultat starea sanatatii noastre degradeaza, rezultatul final fiind disfunctiile unor organe, boli, oboseli, dureri de cap, dezorganizare, dezorientare.

A fi vegetarian inseamna a fi pro-life, a se identifica cu natura, a se regasi in ea; a reveni la origini, la elementele fondatoare. Vase sangvine libere de colesterol, de diferiti hormoni animali, de substantele toxice furnizate de carne, de masa supraponderala, de diverse afectiuni si maladii de care sufera frecvent persoanele cu o alimentatie necorespunzatoare, organismul unui vegetarian este pur prin definitie, gandirea sa este lucida, creierul sau fiind bine alimentat si oxigenat, in comparatie cu capilarele in parte obstructionate ale encefalului nonvegetarienilor. Stiu ca astfel de asertiuni poti fi privite critic si cu neincredere de catre multi; certitudinea mea este insa ca fiecare poate incerca pentru a se convinge, n-ar fi decat spre binele sinelui.

Bazandu-ma pe viziunea mea empirica, atribui vegetarianismului mai mult decat conotatii traditional alimentare, reduse la aria lor de acoperire in stricto sensu a unui mod de nutritie sanatos. Pe parcurs, am inteles profunzimea continuta in acest mod de viata, acest fel de a fi, in restructurarile care survin in fizicul, mentalul, psihicul, felul de a gandi si a concepe lumea. Este o experienta unica, una liberatoare intr-un sens, te descatuseaza de greutatea materiala, iti exalteaza facultatile mentale – spirituale – analitice, te induce intr-o profunda stare de comuniune cu sursa vietii, cu Providenta... Pentru ca nu te mai identifici cu anticul postulat inscris in Legea Junglei, care te indeamna sa ucizi pentru a trai din caloriile corpului victimei, pentru ca renuntand la ideea de ultim avanpost al lantului trofic si renuntand la postura de pradator, stabilesti un echilibru in viata ta, intri intr-o armonie deplina cu natura, consumand minunatele sale produse vegetale, veritabile comori pentru organismul nostru, adevarate surse ale longevitatii si sanatatii fizice si morale ale omului...

Plantele vii au proprietatea de a purifica organismul prin calitatile lor curative, radacinile, semintele si alte componente vegetale ne aduc energie calorica libera de orice surplusuri contradictorii, continand energie pura. Iar complexul de vitamine, enzime si alte substante biologic active care le acompaniaza o transforma intr-o perfecta sinergie a fortelor vii ale naturii, apte de a ne revitaliza, a ne exalta simturile, a ne induce intr-o senzatie de permanent echilibru si confort.

Exista o axioma care vorbeste despre echilibru ca o forta mereu in expansiune. Oriunde nu s-ar gasi acesta, are permanenta tendinta de a se extinde prin exrapolare. Odata atinsa, armonia noastra interioara se va revarsa in jurul nostru, traducandu-se prin coerenta in actiunile noastre, clarviziune in deciziile pe care le luam zilnic, eficacitate in atingerea obiectivelor profesionale, omogenitate in starile noastre psihologice, flegma in situatii dilema, fluenta in limbajul oral dar si launtric, progres, evolutie pe orice plan, si in orice actiune intreprinsa.

Sa incerci sa schimbi lumea in mai bine,
sa aduci lumina in viata ta si a celor din jurul tau,
sa-ti stabilesti misiuni nobile si sa cauti o cale spre a le atinge,
sa aspiri la lucruri frumoase si sa explorezi modalitati omnipotente de a le da forma...

toate sunt posibile, toate iti stau la indemana,
si daca esti in cautare, te-ai intrebat vreodata daca cauti unde trebuie...?

Care totusi este formula de echilibru alimentar ce ar trebui s-o adoptam pentru a regasi o sanatate de fier, o energie vitala desavirsita si o masa ponderala corespunzatoare? Sa renuntam definitiv la produsele de origine animala si sa devenim vegetarieni 100% ? Sau sa ne limitam in a consuma foarte putine alimente pe zi, constienti de riscul subnutritiei?
*
Nici una, nici cealalta. Solutia ideala este sa acordam prioritate produselor de origine vegetala, ele constituind cel putin 90% din alimentatia noastra, restul ocupandu-l lactatele si foarte rar pestele. Este preferabila eliminarea treptata a carnii si oualor, care-si au echivalenti perfecti in lumea vegetalelor. Insa mai este o serie de produsi alimentari ce ar trebui exclusi imperativ din consumul nostru, si aceasta pentru perturbarile foarte serioase pe care acestia le genereaza in corpul uman, exprimate ulterior prin scaderea imunitatii, predispunerea la diverse boli, obezitate, pierderea vitalitatii, afectarea starii psihice, si in final, imbatrinirea prematura.
*
Sa analizam zaharul. Camuflat de gustul sau placut, adevaratul efect pe care zaharul il produce in organism este o serie de dezechilibre. Sursa primara de diabet si catalizator al depunerilor de colesterol pe vasele sangvine, acest produs mai are si binecunoscuta reputatie de a favoriza cariile dentare, bolile cardiovasculare si obezitatea. Zaharul se gaseste in cantitati mari in dulciuri, produsele de cofetarie, bauturile acidulate carbogazoase (Pepsi, Sprite, etc.), inghetata. Solutia e simpla : renuntind la toate aceste articole alimentare vom regasi sanatatea si energia noastra vitala pierduta, vom da exemplu si altora care surprinsi de efectele benefice asupra sanatatii noastre, vor face la fel. Aportul de glucide fiind totusi important, vom substitui acestor produse echivalentele lor naturale : dulciuri in baza de miere, cu nuci in locul ciocolatei, din faina de griu complet sau de cereale. Vom bea apa in locul bauturilor acidulate, sau sucuri de fructe, si vom consuma o cantitate cit mai mare de fructe proaspete. Si sa nu uitam : mierea de albine este cel mai sanatos produs glucidic,fiind foarte bogat in acelasi timp in diverse subtante necesare organismului nostru, inlocuind de minune zaharul.
*
Alte alimente prezentind efecte nocive asupra sanatatii :
- chipsurile, cartofii prajiti, si alte prajeli
- cofeina (prezenta in cafea, ceai, ciocolata, cola)
- sarea
- painea alba, pastele fainoase, pizze
*
Adevarata hrana, cea care ne daruie toate binefacerile sale, care contribuie la intarirea sanatatii si a imunitatii, care ne ajuta sa construim un echilibru fiziologic-spiritual prin armonizarea tuturor proceselor vitale ce au loc in organismul nostru, este cea naturala, bazata pe cruditati. Hrana "vie" este acea care satisface in intregime necesitatile biologice ale organismului uman si care-i aduce un aport indestulator de substante "vii" : enzimele, fermentii, aminoacizii, vitaminele si oligoelementele , toate atit de necesare pentru a intretine procesele sale metabolice. Fenomenele benefice in urma adoptarii acestui mod de alimentatie nu se vor lasa mult asteptate : eliminarea treptata a toxinelor si a diverselor acumulari nocive, hranirea si tonifierea organismului, regenerarea si innoirea mai dinamica a tesuturilor, redefinirea si elasticizarea pielii, obtinerea unui ten curat si luminos.

Hrana vie este acea hrana care nu a suferit tratament termic. In starea lor naturala, cruditatile poseda o energie vitala enorma, aceasta transferindu-se prin alimentare in corpul nostru. Odata cu prelucrarea lor termica, acest aport de energie dispare, iar ceea ce consumam noi ulterior este numita "natura moarta". Cu atit mai mult ca aparatul digestiv depune un efort considerabil la digestia acestei hrani, organismul fiind obligat a se servi de rezervele sale de substante vii pentru a intretine procesul metabolic. Deseori dupa o masa copioasa avem senzatia de oboseala, somnolenta; aceasta se intimpla in urma concentrarii energiei cvasi-totale a corpului la digestia alimentelor. Cu cit insa acestea sunt mai aproape de starea lor naturala, cu atit mai putina energie se va pierde pentru acest proces.

Sa vedem ce forme imbraca totusi aceasta hrana vie. Nu este o taina, le cunoastem cu totii : legume, verdeturi, fructe, cereale, nucifere, seminte, uleiurile vegetale presate la rece, alge, ceaiuri din plante medicinale, mirodenii si condimente din plante, lactatele nefierte si nepasteurizate, mierea de albine si alte produse apicole. Vom remarca ca unele legume nu pot fi consumate crude, de exemplu cartofii, dovleceii sau boabele leguminoase. Acelasi lucru il putem spune despre peste, orez sau crupele de cereale. In acest caz se va prefera fierberea lor in apa sau aburi, la foc slab, evitind orice forma de prajeala sau coptura.

Insa trecerea de la un mod de nutritie in baza de alimente animale la unul vegetal se poate avera destul de dura si de cele mai multe ori riscam sa ne declaram invinsi in aceasta lupta cu propriul nostru organism inca din primele zile. In perioada de tranzitie, de readaptare a aparatului digestiv si al intregului corp la noul regim alimentar (cel sanatos prin desavarsire), care este de regula de 10-16 zile, se simte o foame persistenta, un gol in stomac ce stimuleaza consumul a ceva consistent, hranitor, pentru a suplini vidul caloric creat prin renuntarea la vechiul meniu bogat in grasimi saturate, colesterol si proteine animalice. Aici este toata dificultatea adoptarii acestui regim, si aici esueaza cei mai multi. Exista totusi un remediu, un suplement caloric natural care ne poate ajuta sa depasim aceasta faza - nucile.

Se considera ca nucile sunt foarte calorice si bogate in grasimi, si pe buna dreptate. Daca ne putem limita la 10 nuci in medie pe zi, aceste produse pot fi de o prima insemnatate in alimentia noastra. Si aceasta pentru mai multe motive. In primul rind, datorita faptului ca nuca este una dintre cele mai bogate si calitative surse vegetale de proteine. Ea abunda in fibre, vitaminele B - E, magneziu, dar si in grasimi nesaturate, care au un rol deosebit de imporant in absorbtia nutrientilor, transmisia neuronala, pastrarea integritatii membranei celulare, etc. Iar in comparatie cu alte fructe nucifere (alune,migdale, arahide), nucile contin 3 acizi grasi esentiali echilibrului nostru alimentar.

Iata citeva idei simple si practice pentru a incorpora nucile in hrana noastra : in locul dulciurilor si a tot felul de prajituri, putem gusta nuci cu miere, in salate le vom include in locul carnii sau altor produse calorice, in terciul de ovaz la micul dejun vom adauga nuci faramitate in locul oualor sau a preparatelor din carne.

Corpul nostru este ceea ce mancam noi, iar noi suntem ceea ce prezinta corpul nostru. O alimentatie sanatoasa - naturala, constituita din vegetale in stare proaspata - are puterea sa produca schimbari uimitoare in existenta noastra, atit la nivel fiziologic, cit si moral, spiritual. Organismul uman are facultatea de a se afla in perfect echilibru atunci cind hrana sa isi are provenienta din natura vie, imunitatea noastra fiind atunci aproape de valoarea absoluta. Iar cind este atins acest echilibru, energia vitala a corpului isi recapta circuitul initial, favorizand toate procesele biologice ce au loc in el. Atunci simtim un aport de optimism, simtim ca traim din plin, ca ne incadram perfect in aceasta viata, ne simtim plini de sanatate si de emotii pozitive, obosim mai greu, dormim mai usor si mai relaxant, iar relatiile cu cei din jurul nostru se imbunatatesc si chiar ei vor fi uimiti de evolutia noastra. Pentru comparatie sa ne gandim la animalele salbatice. Cita armonie, naturalete si vigoare in aceste fiinte. Dar ne-am pus vreodata intrebarea cit de des se imbolnavesc ele? Majoritatea lor niciodata, iar cele carora li se intampla, isi revin in scurt timp datorita rezistentei lor sporite la boli, generata de modul lor de viata spontan si de hrana lor vegetala.

Sa continuam atunci a fi umani, inspirati de naturaletea lumii salbatice, vegetale si de principiile sale bio-existentiale si sa credem ca devolutia in care s-a adancit umanitatea poate fi oprita si vindecata - prin noi insine, prin redobandirea acelor reflexe si principii fundamentale innascute, si sa incepem aceasta chiar de azi, iar in aceasta misiune nobila mereu vom avea alaturi un aliat fidel - NATURA.

Daca am sta o clipa sa meditam asupra modului nostru de viata zis "modern", "avansat" si pretins de cei mai multi ca fiind unul corect si desavirsit, si am incerca sa-i justificam corectitudinea trasind o paralela cu trasaturile firesti ale corpului uman, cu insusirile, cerintele si factorii sai de dezvoltare normala, am realiza cit de mult am deviat de la firesc, cit de divergente sunt viziunile si dezideratele noastre contemporane in comparatie cu tendintele naturale, biologice al complexului nostru organism. Secolul XXI este unul al evolutiilor multilaterale majore. Industrializarea si dezvoltarea capitalismului occidental au atins toate sferele vietii, inclusiv cea alimentara.

Ma voi referi in continuare la aspectul nutritionist si mutatiile sale, la identificarea elementelor intruse ce s-au contopit cu alimentatia de baza ca urmare a diversificarii produselor alimentare din perspective comerciale sau ca finalitate a modificarilor in activitatea cotidiana a individului uman contemporan.

Consecintele stilului de viata modern, a ignorantei si indiferentei noastre fata de consumul nostru alimentar sunt ingrijoratoare : scaderea imunitatii, obezitatea, pierderea energiei vitale, imbatrinirea prematura. Desi pare incredibil, aceasta este adevarata fata a realitatii : hrana noastra este in prezent denaturata si afectata de interesele economiei de piata avind ca scop de baza maximizarea tranzactiilor comerciale. Marile corporatii din industria alimentara urmaresc la elaborarea produselor lor ameliorarea calitatilor gustative, a imaginii si duratei maxime de conservare , menite sa le stimuleze vinzarile si sa le rentabilizeze profiturile, folosind in acest scop diversi amelioratori chimici (aditivi : stabilizanti, coloranti, conservanti, edulcoranti), care dupa cum se stie au un impact negativ asupra sanatatii noastre. Se poate aminti la acest capitol si folosirea produselor modificate genetic, care la fel prezinta riscuri alimentare ridicate, mai ales ca nici nu se cunosc pe deplin efectele lor pe termen lung (sau nu se dezvaluie...).

In epoca noastra, alimentatia a depasit cadrul sau initial de proces comportamental de mentinere a vietii, si constituie obiectul atentiei businessului de anvergura. Societatea de consum occidentala a dat nastere la o noua generatie de indivizi umani - devoratori neobositi ai produselor alimentare de calitate proasta, dar cu standarde gustative inalte, fiind stimulati in continuu de catre agentii fideli ai economiei capitaliste - campanii de marketing, preturi scazute (prin producerea in lant in cadrul marilor corporatii, fapt ce scade costul de productie), promovarea pe orice cale a produselor alimentare si industriale (in special prin tele si radio difuziune),incitand a cumpara mai mult si a consuma, a consuma, a consuma... Autorii cartilor de microeconomie ne considera pe noi - oamenii, agenti calculatori, si pornind de la aceasta idee, debiteaza teorii despre modul in care isi gestioneaza (maximizeaza) agentul respectiv consumul si despre gradul de satisfactie primit, exprimind toate aceste valori prin diverse formule si ecuatii matematice. Aceste principii constituie baza teoretica a intreprinderilor din industria alimentara, al caror obiectiv major este obtinerea unei rentabilitati maxime cu costuri minime. In acest scop a trebuit sa se creeze o dependenta a indivizilor fata de produsele alimentare oferite de aceste intreprinderi. Campaniile de marketing pentru care se cheltuie anual milioane de dolari, precum si proprietatile gustative inalte obtinute prin combinarile chimice ale diversilor aditivi sintetici au sedus masele fidelizind astfel consumul lor si supunindu-le intereselor financiare ale acestor companii.

Un exemplu clasic in acest sens ne ofera lantul de restaurante McDonald's si KFC. McDonald’s isi promoveaza produsele ca „nutritive”, insa in realitate vinde o hrana de foarte proasta calitate – continut crescut in grasimi, sare si zaharuri, scazut in fibre si vitamine. O dieta de acest tip este strans legata de afectiuni ale inimii, cancer, diabet etc – asa numitele „boli ale civilizatiei”. Mancarea contine numerosi aditivi, unii din ei cancerigeni, si provoaca hiperexcitabilitate la copii. Carnea este sursa majoritatii toxiinfectiilor alimentare. Odata cu dezvoltarea agriculturii si zootehniei moderne, intensive, alte boli – legate de reziduurile chimice sau practicile agricole nenaturale – au devenit un pericol pentru oameni si animale. McDonald’s este cel mai mare consumator de carne de vita din lume. Emisiile de gaz metan provenite de la vitele crescute pentru consum contribuie la criza „incalzirii globale”. De asemenea, agricultura intensiva, moderna, este bazata pe utilizarea chimicalelor daunatoare pentru mediu. Meniurile lanturilor de fast-food-uri au ca ingredient principal chinuirea si uciderea a milioane de animale. Cele mai multe sunt crescute intensiv, artificial, fara acces la aer proapspat si soare si fara libertate de miscare. Uciderea lor este barbara. Noi avem libertatea sa alegem daca mancam sau nu carne; animalele sacrificate nu o au.

Natura ne ajuta in a face alegerea corecta : cercetari stiintifice au demonstrat ca anatomia omului nu este carnivora, si ca sistemul sau digestiv este adaptat pentru digestia fructelor, oleaginoaselor, cerealelor si legumelor. Consumul de carne, prin urmare, este un factor destabilizant al metabolismului uman. Si aceasta pentru ca cantitatea de enzime secretate pentru digestia carnii este insuficienta. Intestinul uman fiind ondulat si de cinci ori mai lung decit cel al animalelor carnivore, ramasitele de carne intra in descompunere, amenintand echilibrul microflorei intestinale, iar trecind in singe ulterior, substantele de putrefactie genereaza diverse boli. Deseori ne imbolnavim si nici nu stim de unde ni se trage suferinta..

Carnea este si o importanta sursa de grasimi saturate si colesterol "rau". Acesta se depune pe peretii interiori ai vaselor sangvine rezultind in scaderea fluxului sanvin, antrenarea diverselor boli cardiace si reducerea vitalitatii. Grasimile saturate cauzeaza obezitate.

Insa, in opinia mea, momentul cel mai important referitor la consumul de carne este ca acesta stimuleaza procesul de imbatrinire a corpului, furnizindu-i proteine animale care participa nemijlocit ca material de constructie a tesuturilor . In acest fel se accelereaza cresterea, maturizarea si imbatrinirea precoce a organismului uman. Sa luam exemplul eschimosilor care traiesc preponderent din carne, imbatrinind foarte rapid, cu o medie de viata de numai 27 de ani. Sau kirghizii, trib nomad din Rusia orientala al caror regim se compune în mod esential numai din carne, îmbatrînesc la rândul lor prematur si mor destul de repede, fara a depasi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani.

va urma...