UNIVERSUL DIN NOI

by Macolaus

Coeziunea sociala, intr-o viziune globala si obiectiva, reprezinta pe buna dreptate o forta activa de prima importanta atunci cand se vorbeste despre constituirea si dezvoltarea durabila a unei societati, a unei natiuni, a unui stat suveran. Iar in lipsa sa, rezultatul - egal cu suma unor vectori divergenti - negativ, poate fi comparat potential cu cazul Turnului Babel (desi aici e vorba de controverse lingvistice,paralela este oricum simetrica), continuitatea structurii initiate de o comunitate omogena fiind compromisa de multivalentele culturale si lipsa de coerenta in actiuni survenite pe parcurs.

Societatea moldoveneasca, mutilata de sinuozitatile istoriei, prinsa in jocul de interese ale imperiilor limitrofe de odinioara, jonglata si pasata ca o minge de fotbal in functie de conjunctura geopolitica, ambitiile si mizele conducatorilor acestora, a urmat o evolutie exogena, care astazi emite un verdict dureros. Acesta ne condamna la neintelegerea unora cu altii si la absenta unor elemente cheie intr-o comunitate : solidaritatea, respectul mutual, respectarea prioritatilor sociale, increderea ca liant sociologic, securitatea provenita din aderarea la un set de valori morale comunitare, spiritul creativ, inovator si intreprinzator, comportamentul decent si respectul drepturilor omului. Este flagrant nivelul jos la care se afla bilantul acestor indici enumerati. Daca i-am compara, atribuindu-le niste cote valorice, pe o diagrama, cu bilantul altor societati pe care le acceptam ca "normale", ale caror raporturi sociale pivoteaza in jurul unor standarde general recunoscute, am fi bulversati.

Fara a face prea multe calcule si a implica prea multa gandire filosofica, este evident ca conditia materiala este un model prin care se explica amoralitatea societatii noastre. Unul din ele doar. Asa cum acest fenomen a putea fi explicat chiar adoptand alte unghiuri de vedere. Si aceasta pentru simplul motiv ca am cunoscut si am studiat prea multe personaje care nu se pot plange de lipse materiale, si totusi barometrul codexului moral nu cifreaza pozitiv nici pentru ei. Deci explicatia integrala trebuie cautata mai adanc. De multe ori insa misterele plutesc la suprafata, iar noi trecem pe langa ele sapand prea adanc, indepartandu-ne de esenta. Aici la fel.

Ar fi prea stigmatizant pentru societatea in care ma inscriu si eu sa exemplific prea amplu concluzia de mai sus, cert este faptul ca amoralitatea conationalilor nostri este o certitudine si este generatoare de o discordie generalizata in societate, pe toate planurile, pe toate degenerandu-le, blocand orice tentativa de progres, de propasire. Incultura de care se da dovada in tara noastra este de cele mai multe ori frapanta, daca e sa ne amintim de actele de barbarie colectiva de Hramul Orasului din octombrie curent, unde in limitele celui mai degradat comportament socio-uman au fost facute tandari numeroase sticle de vin pe Piata Marii Adunari din centrul orasului, unde soferul personal al Presedintelui s-a imbatat crita si a lovit o masina parcata alaturi, si unde numai Dumnezeu mai stie cate exemple de indecenta abuziva s-au mai dat.

Mai grav insa este atunci cand acelasi tipaj sociologic se regaseste pe bancile universitatii, acolo unde e pregatita si antrenata tanara generatie - societatea de maine, speranta noastra. Ramai consternat cand in timpul orelor in amfiteatre, asisti la improscari cu cocolosuri de hartie, e scandalos!! profesorii sunt ignorati, cursurile lor sunt privite cu dispret si chiar sunt considerate execrabile, examenele se cumpara - dezinteres total pentru studii. Unica explicatie a aflarii acestor indivizi pe listele universitare este alierea la modelul preconceput despre parvenirea sociala prin absolut indispensabila obtinere a diplomei de studii superioare, aceasta nefiind decat o bucata de hartie, in final, lipsita de orice substrat cognitiv sau macar empiric. Forma fara substanta, rezultat final, indiferent de parcurs - astea sunt elementele constitutive ale spectrului de viziuni corozive ale celor mai multi studenti, victime ale codului genetic al organismului social, abandonate de "designer"-ii sistemului, absorbite potential de speranta afirmarii in alte medii sociale, prin emigrare.

Daca nu sunt operate remanieri, viitorul ne apare in culori sumbre. Si nu putem vorbi despe stagnare, ci despre regres. Caci in contextul actual al mondializarii, o societate care nu progreseaza, care nu se inscrie ca membru activ in cursul implacabil al fenomenelor geopolitice si geoeconomice globale, nu se poate afla decat in regres. Este de datoria fiecaruia dintre noi sa intelegem acest lucru, sa-l constientizam profund si sa actionam. Scepticismul cu care sunt priviti cei care rup liniile uniformizate aflate in somn letargic al celor care prefera sa nu faca nimic este o realitate. Simtindu-se depasiti, eclipsati, acestia vor incerca sa adopte o atitudine ostila, chiar excomunicatoare. De perseverenta celor mai putini depinde totul, caci succesele lor vor fi ca flacara unei lumanari care topeste treptat stratul gros de gheata.

Cred intr-o solutie psiho-formatoare prin psihanaliza. Cred in efectul introspectiv al acestei metode, pentru ca sunt convins ca in fiecare din noi se afla o putere neegalata, dezlantuita doar atunci cand intra in alianta cu vointa, cu autoconvingerea. Oamenii au creat minuni, au construit piramide si ziduri vizibile din cosmos,
Omul aliat omului poate construi o societate lucida, temeinica.
Nu ne mai ramane decat sa incercam.
Mai avem o sansa.
Vom reusi...