Se afișează postările cu eticheta Analize Socio-Politice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Analize Socio-Politice. Afișați toate postările

by Macolaus
.
.
Sunt aproape 3 ani de cand Tratatul Constitutional pentru UE a fost reprobat si respins de cetatenii europeni (prin votul contra a francezilor si olandezilor). Contrariati in intentiile lor de a promova si a instaura o noua epoca politica si un nou sistem de gestiune centralizat in spatiul european, tehnocratii si elitele Uniunii isi luasera o pauza intre timp - pentru a medita profund si a gasi o noua modalitate de a impune Tratatul.
.
Tratatul de la Lisabona este climax-ul uneltirilor oligarhice a acestor elite. Admonestati de opinia publica si flagelati de votul lor contra, acestia au recurs la edificarea unui alt document, care nu face decat sa repete textul vechiului tratat, fiind prezentat sub alt ambalaj. Valery Giscard d'Estaing, inspiratorul si creatorul textului TCE a recunoscut el insusi ca Tratatul de la Lisabona este o reproducere exacta a acestui text. Greseala de a supune ratificarea tratatului votului public nu mai este repetata de aceasta data, adoptarea sa fiind infaptuita de cercurile guvernante, vandute intereselor comunitare, aflate in ruptura neta cu cei care i-au investit la conducere prin votul lor.
.
Franta, tara care a blocat de facto ratificarea Tratatului Constitutional in mai 2005, astazi il aproba. Paradoxal? Cum se explica prapastia ideologica abisala intre "NU" din 2005 si "DA" din 2008? Foarte simplu - in 2005 s-a exprimat poporul, in 2008 lobby-urile financiare si tehnocrate. Revenirea asupra unui proiect refuzat de poporul francez, este o intreprindere riscanta si potentiala generatoare de alarmari ale fortelor rebele, ale rezervelor de opozitie.
.
Totusi, acest scenariu a fost foarte abil conturnat, si opozitia dejucata. Adoptarea controversatului document s-a efectuat sub acoperire, prin deturnarea atentiei opiniei publice si focalizarea sa asupra efectelor de soc ale intemperiilor vietii private ale unor figuri centrale - casatoria presedintelui Sarkozy cu Carla Bruni, campania pre-electorala din SUA, etc, cat si declaratiile oficiale pompoase ale unor demnitari francezi. Bernard Couchner, seful diplomatiei franceze se exprima apologetic in noaptea precedenta :"Acest tratat merita sa fie apreciat la valoarea sa : ca un moment important in constructia idealului european"(sublinerea imi apartine).
.
Ma intreb : care este acest ideal european de care vorbeste Couchner? Renuntarea la valorile nationale si referintele istorice, etnice si axiologice care definesc un popor si diluarea acestora intr-un spatiu comunitar, fuzionarea cu altele si stabilirea unui mega-stat, unei mega-structuri geopolitice, edificarea unei noi URSS in spatiul european? Abandonarea dreptului la autodeterminare si autogestiune in favoarea unor organe pan-europene, care n-au nici urechi sa auda si nici ochi sa vada necesitatile si dezideratele cetatenilor de rand si care forjeaza politica in virtutea parghiilor economice in interesul lobby-urilor financiare si a corporatiilor multinationale? Ori, textul tratatului are cu ce intrista : art.1 interzice Statelor membre sa ia masuri restrictive contra miscarilor de capital, ceea ce suprima orice posibilitate de penalizare contra oricarei delocalizari brutale ale unor intreprinderi. Printre altele, textul vorbeste despre o Carta a drepturilor omului "juridic constrangatoare". Sunt operate transferuri de definitii, remanieri la nivel de conceptie a drepturilor si felul de a le aplica (coercitiv) - instrumente clasice ale dictatului din umbra.
.
Democratie europeana sau sublim artificiu al progresului elitelor oligarhice in preluarea puterii si supunerea maselor prin metode oculte?
.
O Europa care decide pentru tine, care-ti dicteaza ce poti spune si ce nu, care cenzureaza metodic, sistematic si dogmatic nu doar exprimarea, dar si gandirea maselor, una care adopta discret si din umbra proiecte de legi respinse initial de cei mai multi, in scopul instaurarii une Noi Ordini, una conceputa si promovata din laboratorul conspiratiilor masonice central-europene... nu mai este decat o inselaciune arhetipala a modelului primar de Europa reunita, o materializare a proiectelor schitate de cenaclurile politice aservite de interesul financiar al marionetistilor elitei mondiale.

by Macolaus

Au trecut 68 de ani de la ocuparea Basarabiei de catre regimul sovietic. Un regim totalitar, despotic, criminal, care a supus populatia bastinasa celor mai teribile terori si abuzuri pe care aceasta le-a cunoscut vreodata. Infometati, deportati si exterminati cu sutele de mii, romanii basarabeni si-au trait in durere, chin si suferinta destinele lor de martiri ai regimului, victime ale politcii represive dictate de la Moscova de catre unul dintre cei mai monstruosi dictatori pe care lumea i-a cunoscut vreodata, Iosif Stalin.

* * *
Dupa ce revolutia bolsevica din octombrie 1917 a obtinut treptat controlul asupra intregului Imperiu Tarist, aceasta si-a consolidat puterea si influenta, inlaturind prin genocid si incarcerare toti oponentii politici reali sau imaginari, folosind ca arma de lupta si de supunere - teroarea. La baza ideologica a miscarii bolsevice se afla doctrina marxist-leninista, care era prin esenta un elogiu adus terorii, eradicarii religiei, supunerii totale a populatiei prin pirghii sociale, dar mai ales economice. Despre Karl Marx se stie ca era un satanist, ura crestinismul, scopul lui declarat (dar ascuns public) fiind distrugerea umanitatii, prin procedee fizice (exterminare) si morale (degradarea valorilor social-umane, culturale si religioase). Despre Lenin se stie ca a adoptat teoria debitata de Marx precum si finantarea conationalilor sai germani. Imediat dupa ascensiunea sa la putere, acesta din urma a instaurat regatul terorii si a mortii in Rusia post-tarista. Violent de natura, Lenin era gata de orice crima impotriva umanitatii, capabil de orice atrocitati si genocide, in unicul scop de a obtine controlul si puterea in enorma Rusie. Aceasta s-a demonstrat prin represaliile politice, executiile in masa si politica de infometare a populatiei cu ajutorul careia se urmarea uniformizarea paturilor sociale, supunerea lor totala si neconditionata, reducerea riscului de contra-revolutie prin simpla epuizare fizica a eventualilor instigatori si moment important : intrarea lor fortata in kolhozuri si sovhozuri. In primii ani de guvernare ai lui Lenin, perioada 1918-1920, in razboiul civil, si-au pierdut viata in haosul bolsevic mai mult de 10 mln persoane. In anii urmatori, 1921 - 1922, foametea organizata a mai facut alte 5 mln de victime.

Ucenicul silitor al lui Lenin a fost Iosif Stalin, care inca din 1922 avea functia de conducere, Lenin fiind grav bolnav. Dupa moartea acestuia din 1924 si citeva lupte interne pentru fotoliul de la Kremlin, Stalin ocupa functia de secretar al Partidului Comunist care ii conferea puterea suprema. Urmas demn al predecesorului sau, noul dictator de la Moscova n-a intirziat aplicarea
noilor politici economice : planul cincinalelor si stabilirea unei agriculturi cooperatiste. In perioada aflarii sale la guvernare (1922-1953) acesta a ordonat sau a aprobat moartea a milioane de oameni : executati ca urmare a calificarii de "dusmani ai poporului", decedati in urma deportarii sau a foametei artificiale ca urmare a colectarii tuturor produselor alimentare.
Aceste lucruri au atins si Basarabia intre 1940-1941 in urma Pactului Ribbentrop-Molotov si a protocolului sau aditional secret si au continuat dupa reocuparea tinutului din 1944. Datorita infometarii sustinute, agravata de seceta din vara anului 1947, populatia basarabeana a cunoscut cea mai dramatica epoca din toata existenta sa. Soldata cu aproximativ 280.000 victime, aceasta calamitate de proportii gigantice a generat si alte aspecte oribile : canibalismul. Se furau cadavrele din cimitire , copii nu erau inmormintati fiind lasati pentru hrana. Unii isi ucideau propriii copii pentru a-i minca, altii pe cei ai vecinilor...

* * *
1918. Sfirsitul razboiului primului razboi mondial. Profitind de slabirea pozitiei militare a Rusiei aflate in razboi civil, organul legislativ al Basarabiei, Sfatul Tarii, hotaraste prin vot majoritar unirea cu Romania si restul teritoriilor romanesti reintregite. Iata textul declaratiei fara echivoc :

"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Această unire se face pe următoarele baze:1. Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul Român;2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, ca un organ împlinitor şi administraţia proprie; 3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor;c) Numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale, prin Organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern; 4. Recrutarea Armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul Român, numai după ce vor lua parte la lucrările minoritătilor din Basarabia;6. Respectul drepturilor minorităţilor din Basarabia; 7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri Român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din Parlamentul Român; 8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanţi proportional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, secret şi direct; 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste şi sate, oraşe, zemstve şi Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct; 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obştei vor fi garantate prin Constituţie..."

* * *
Astazi, in contextul polemicii iscate in jurul propunerii dlui Traian Basescu (de a crea o uniune statala Romania - Republica Moldova si de a adera impreuna la Uniunea Europeana), la o conferinta de presa recenta, presedintele tarii, dnul Vladimir Voronin declara :
"Pactul Ribbentrop-Molotov nu are nimic cu Republica Moldova si cu zona geografica numita Basarabia. Nu are nimic comun si nici nu a avut, pentru ca zona aceasta, pe care dumneavoastra, cei din Romania, o numiti Basarabia, in 1918 a fost ocupata cu forta de catre regimul de la Bucuresti care era atunci. Si pana in 1940 a fost sub ocupatie. De aceea, cand in 1940 s-au indreptat hotarele, cum se numea atunci, aceasta nu a avut atitudine fata de Moldova. Fata de celelate tari, da, Ribbentrop-Molotov a avut atitudine, fata de Moldova nu a avut nici o atitudine, pentru ca atunci, la 28 iunie 1940, s-a eliberat Moldova care a fost ocupata de Romania. Aceasta este istoria. Cum ar dori aceleasi forte pro-unioniste, unioniste sa o intoarca, sa o suceasca, aceasta este istoria. Eu le-am explicat aceasta istorie si rusilor, care pe furis au semnat acordul cu Romania. I-am explicat aceasta istorie si domnului Putin. Asa a fost, nu ca doreste acest lucru Voronin sau altcineva. De aceea, situatia este de asa natura ca acest pact pentru noi nu are nici o implicare, pentru Moldova. Pentru oricine din celelate tari, poftim, acolo s-a luat de la Ucraina si s-a dat in alta parte, de la Romania au taiat, de la Polonia samd, au mers pana la tarile baltice inclusiv. Dar cu noi a fost o cu totul alta istorie si alta cauza"

Este incredibila blasfemia cu care trateaza domnul Voronin istoria noastra. Istoria unor oameni patimiti, care au suferit, au fost tratati cu dispret, deportati, exterminati, fortati pina la disperare, pina la canibalism. Din ordinele monstruosului Stalin. Si astazi se neaga toate aceste lucruri, se uita deliberat, iar in schimb se aduc elogii si omagii fostilor dictatori sovietici. Un popor care nu si-a meritat destinul, dar nici conducatorii zilelor noastre...

O, Doamne, mai da-ne un STEFAN-VODA!

by Macolaus
.
Coeziunea sociala, intr-o viziune globala si obiectiva, reprezinta pe buna dreptate o forta activa de prima importanta atunci cand se vorbeste despre constituirea si dezvoltarea durabila a unei societati, a unei natiuni, a unui stat suveran. Iar in lipsa sa, rezultatul - egal cu suma unor vectori divergenti - negativ, poate fi comparat potential cu cazul Turnului Babel (desi aici e vorba de controverse lingvistice,paralela este oricum simetrica), continuitatea structurii initiate de o comunitate omogena fiind compromisa de multivalentele culturale si lipsa de coerenta in actiuni survenite pe parcurs.

Societatea moldoveneasca, mutilata de sinuozitatile istoriei, prinsa in jocul de interese ale imperiilor limitrofe de odinioara, jonglata si pasata ca o minge de fotbal in functie de conjunctura geopolitica, ambitiile si mizele conducatorilor acestora, a urmat o evolutie exogena, care astazi emite un verdict dureros. Acesta ne condamna la neintelegerea unora cu altii si la absenta unor elemente cheie intr-o comunitate : solidaritatea, respectul mutual, respectarea prioritatilor sociale, increderea ca liant sociologic, securitatea provenita din aderarea la un set de valori morale comunitare, spiritul creativ, inovator si intreprinzator, comportamentul decent si respectul drepturilor omului. Este flagrant nivelul jos la care se afla bilantul acestor indici enumerati. Daca i-am compara, atribuindu-le niste cote valorice, pe o diagrama, cu bilantul altor societati pe care le acceptam ca "normale", ale caror raporturi sociale pivoteaza in jurul unor standarde general recunoscute, am fi bulversati.

Fara a face prea multe calcule si a implica prea multa gandire filosofica, este evident ca conditia materiala este un model prin care se explica amoralitatea societatii noastre. Unul din ele doar. Asa cum acest fenomen a putea fi explicat chiar adoptand alte unghiuri de vedere. Si aceasta pentru simplul motiv ca am cunoscut si am studiat prea multe personaje care nu se pot plange de lipse materiale, si totusi barometrul codexului moral nu cifreaza pozitiv nici pentru ei. Deci explicatia integrala trebuie cautata mai adanc. De multe ori insa misterele plutesc la suprafata, iar noi trecem pe langa ele sapand prea adanc, indepartandu-ne de esenta. Aici la fel.

Ar fi prea stigmatizant pentru societatea in care ma inscriu si eu sa exemplific prea amplu concluzia de mai sus, cert este faptul ca amoralitatea conationalilor nostri este o certitudine si este generatoare de o discordie generalizata in societate, pe toate planurile, pe toate degenerandu-le, blocand orice tentativa de progres, de propasire. Incultura de care se da dovada in tara noastra este de cele mai multe ori frapanta, daca e sa ne amintim de actele de barbarie colectiva de Hramul Orasului din octombrie curent, unde in limitele celui mai degradat comportament socio-uman au fost facute tandari numeroase sticle de vin pe Piata Marii Adunari din centrul orasului, unde soferul personal al Presedintelui s-a imbatat crita si a lovit o masina parcata alaturi, si unde numai Dumnezeu mai stie cate exemple de indecenta abuziva s-au mai dat.

Mai grav insa este atunci cand acelasi tipaj sociologic se regaseste pe bancile universitatii, acolo unde e pregatita si antrenata tanara generatie - societatea de maine, speranta noastra. Ramai consternat cand in timpul orelor in amfiteatre, asisti la improscari cu cocolosuri de hartie, e scandalos!! profesorii sunt ignorati, cursurile lor sunt privite cu dispret si chiar sunt considerate execrabile, examenele se cumpara - dezinteres total pentru studii. Unica explicatie a aflarii acestor indivizi pe listele universitare este alierea la modelul preconceput despre parvenirea sociala prin absolut indispensabila obtinere a diplomei de studii superioare, aceasta nefiind decat o bucata de hartie, in final, lipsita de orice substrat cognitiv sau macar empiric. Forma fara substanta, rezultat final, indiferent de parcurs - astea sunt elementele constitutive ale spectrului de viziuni corozive ale celor mai multi studenti, victime ale codului genetic al organismului social, abandonate de "designer"-ii sistemului, absorbite potential de speranta afirmarii in alte medii sociale, prin emigrare.

Daca nu sunt operate remanieri, viitorul ne apare in culori sumbre. Si nu putem vorbi despe stagnare, ci despre regres. Caci in contextul actual al mondializarii, o societate care nu progreseaza, care nu se inscrie ca membru activ in cursul implacabil al fenomenelor geopolitice si geoeconomice globale, nu se poate afla decat in regres. Este de datoria fiecaruia dintre noi sa intelegem acest lucru, sa-l constientizam profund si sa actionam. Scepticismul cu care sunt priviti cei care rup liniile uniformizate aflate in somn letargic al celor care prefera sa nu faca nimic este o realitate. Simtindu-se depasiti, eclipsati, acestia vor incerca sa adopte o atitudine ostila, chiar excomunicatoare. De perseverenta celor mai putini depinde totul, caci succesele lor vor fi ca flacara unei lumanari care topeste treptat stratul gros de gheata.

Cred intr-o solutie psiho-formatoare prin psihanaliza. Cred in efectul introspectiv al acestei metode, pentru ca sunt convins ca in fiecare din noi se afla o putere neegalata, dezlantuita doar atunci cand intra in alianta cu vointa, cu autoconvingerea. Oamenii au creat minuni, au construit piramide si ziduri vizibile din cosmos,
Omul aliat omului poate construi o societate lucida, temeinica.
Nu ne mai ramane decat sa incercam.
Mai avem o sansa.
Vom reusi...
.
imi puteti scrie comentariile voastre la adresa mea electronica :

CAND MA GANDESC LA TARA MEA...

by Macolaus

Aflandu-ma peste hotarele tarii, mi se intampla deseori sa animez discutii cu strainii despre patria mea. Si dupa atata timp petrecut printre ei, nu ma mai mira cand pronuntand "République de Moldavie", acestia se uita lung la mine :"Ah oui, ça existe ça?!" (din fr: "Serios? asta exista...?!). Nu e doar cazul francezilor, multi dintre occidentali nu stiu mai nimic despre existenta unui stat moldav limitrof Europei, in partea sa sud-estica. Si nu e de mirare: ce a facut Moldova ca lumea s-o cunoasca? O tara care de-abia concepe sensul termenului "dezvoltare" nu starneste prea mult interes la cei ce-o inconjoara. Nu ma pretind mare cunoscator in domeniu, nici nu ma dau mare doctor in teoria macroeconomica, dar cel putin si pentru mine sunt clare cateva principii care ar sta la baza initierii unei reforme totale in tara, in dezradacinarea vechilor precepte politico-economice, in inducerea procesului modern de transformare a infrastructurii si de revigorare economica.

Asa deci, agricultura este cheia succesului tarii noastre. Sau cel putin, punctul de pornire in lungul drum al redresarii economice. N-avem infrastructura necesara pentru a purcede la dezvoltarea industriei si n-avem suficiente resurse pentru a putea eventual intretine aceasta dezvoltare. Deci vom porni de la ce avem : pamantul. Statului ii revine rolul esential de a consolida si intretine evolutiv procesul de ameliorare a conditiilor in care sunt exploatate terenurile agricole, de a asigura un cadru legislativ eficient pentru toti producatorii agricoli, de a-si construi un aparat fiscal bine dotat si de a reeduca functionarii sai in spiritul solidarist, de a controla eficient si pedepsi aspru evaziunile fiscale, tentativele de coruptie, birocratia si abuzul in functiile de raspundere din aceste aparate de stat. Alaturi de aceasta este nevoie de o politica de incurajare a producatorilor agricoli. Si anume prin acordarea subsdiilor si cotizatiilor in domeniul agricol, si mai ales la infiintarea intreprinderilor din sector.

Cred in reeducarea populatiei. Cred ca trebuie sa incepem de aici. Am cunoscut alte popoare, le-am comparat cu poporul moldovean si imi dau bine seama ca avem foarte mult de invatat inca. E normal, pare corect, desi nu putem spune ca suntem un popor mai tinar si mai necopt in comparatie cu popoarele occidentale, avem totusi o impresionanta lipsa de valori social-umane esentiale in dezvoltarea unei natiuni. Ne lipseste patriotismul. Ne lipseste solidaritatea, unitatea, cooperarea cu ceilalti. Viata cotidiana in Moldova face o evidenta paralela cu parcursul unui combatant, fiecare individ din aceasta societate lupta pentru existenta sa, si lupta deseori contra aproapelui sau. In lupta lui, el ii ignora pe ceilalti, si fiind depasit de problemele sale, el uita de orice respect pentru aproapele sau, nu mai poate fi vorba atunci de nici o amabilitate cu cei din jur, nici o compasiune pentru cel ce sufera, nici un fel de uniune intru binele tuturor ; din ghiarele lupului fiecare scapa cum poate.

Oamenii sunt rai. Si nu e firesc pentru ei, nu e in natura lor sa fie asa, moldovenii au fost mereu foarte ospitalieri, amabili, saritori in ajutor la nevoie. Deci lucrurile se pot remedia, deci exista o sansa sa revenim la starea lor fireasca, si pentru aceasta e nevoie de reeducarea lor. Dar nu poti imblanzi un flamand daca nu-l hranesti, deci reeducarea populatiei trebuie efectuata concomitent cu implimentarea unui plan de actiuni menit sa sporeasca nivelul de trai al populatiei.
E nevoie de introducerea unui curs special in programele de invatamant, mai ales la facultatile de pedagogie, acolo unde se vor forma viitorii re-educatori ai cetatenilor. Sa ne amintim ca in Franta secolelor XIX-XX, anume educatia civica a modificat fundamental atitudinea, compotamentele sociale si tendintele conduitei francezilor. Revenind la noi, acest curs trebuie sa fie pregatit foarte atent de lingvisti, de psihologi si oameni iubitori de patrie in acelasi timp. Trebuie edificat in termeni foarte afectivi, care sa cultiveze in mod firesc sentimentul de dedicare patriei sale. Numele sau sa fie de o semantica puternica, sa se intipareasca in memoria indivizilor. Sa fie un curs obligatoriu, dar placut, foarte placut, sa faca persoanele prezente sa se simta bine, sa plece de la el cu zimbetul pe buze, cu inima aprinsa de dorul de a-si vedea tara pe picioare, si sa astepte cu nerabdare urmatoarea sesiune. Stiu ca este posibila atingerea acestui obiectiv, stiu ca trebui sa fie posibil aceasta. Nimic nu este mai puternic, mai rasunator, mai edificator de natiuni decit pasiunea pentru plaiul sau natal, decit candoarea acestui sentiment, decit acest foc care poate preface un pustiu in cea mai roditoare gradina… datoria noastra atunci e sa aprindem acest foc…

Crearea locurilor de munca bine remunerate, cel putin la nivelul satisfacerii cosului de consum minim ; instituirea unui sistem de securitate sociala, care sa garanteze tratamentul gratuit a cetatenilor contra unei sume simbolice anuale ; reorganizarea organelor de resort si a aparatelor de stat inclusiv, si mai ales cele fiscale, toate acestea sunt sarcini prioritare. Sustinerea antreprenorilor locali - a creatorilor de intreprinderi, poate compensa lipsa investitiilor straine, si este cu atit mai avantajoasa cu cat profiturile create in urma activitatii economice a acestor intreprinderi raman in tara si vor fi consumate local.
-
va urma...

by Macolaus
*
Despre reactualizarea conflictului de la frontiera israelo-libaneza se vorbeste neintrerupt in ultimul timp, se polemizeaza, se dramatizeaza si se imagineaza diverse scenarii probabile. Guvernele tuturor tarilor, de rind cu opinia publica internationala s-au mobilizat imediat pentru a lua pozitie fata de acest eveniment. Statele Unite s-au aliniat Israelului sustinind statutul de forta al acestuia, aducind argumente in favoarea atacului contra Hezbollah, justificind astfel sutele de victime civile libaneze dintre care o foarte mare parte copii. In rest, cvasi-majoritatea celorlalte tari au acuzat actiunile Israelului, calificind drept disproportionat atacul sau.

Trebuie remarcat faptul ca in presa internationala s-au mentionat idei conform carora actuala stare de lucruri in Orientul Mijlociu ar putea fi scinteia unei noi (si ultime) conflagratii mondiale, si aceasta datorita sistemului de aliante mondiale recent coagulate. Sa ne amintim despre trio-ul Rusia-China-Iran. Se stie ca gruparea Hezbollah este sustinuta si finantata de catre statele cu un guvern islamist, in special Iran si Siria. Deducem ca Rusia si China fiind aliati ai Iranului se vor coaliza cu acesta in sustinerea gruparii pe care acesta din urma il mentine pe scena strategico-militara din regiune. Deci aceasta ar opune aceste trei state Israelului si Statelor Unite si deja existentele tensiuni intre respectivii actori ar evolua intr-o ciocnire militara de proportii..

Totusi un astfel de scenariu apare imposibil daca analizam putin pozitia Europei in acest eventual conflict. Conform sugestiilor, anticiparilor si previziunilor despre un al treilea razboi mondial, ar trebui sa avem eventual de o parte SUA, statele Europei occidentale si Israelul confruntate cu Rusia, statele islamiste din Orientul Mijlociu (dintre care Iranul in frunte), China si Coreea de Sud. Nu este cazul insa pentru ca Europa sustine Libanul in conflict ( sa luam spre exemplu pozitia Frantei care este pro-Liban, care printre altele e o fosta colonie de a sa, unde inca raman foarte multi resortisanti francezi), cu atit mai mult cu cit opozitia acesteia Rusiei n-ar fi posibila din cauza crizei de combustibili cu care se confrunta Occidentul si al carei furnizor este aceiasi Rusie. Credibilitatea luarii unei pozitii ostile de catre statele Europei de Vest fata de Federatia Rusa este aproape de nulitate. In aceiasi ordine de idei, giganticul produs al economiei chineze isi gaseste desfacere mai ales pe piata europeana, deci nu credem ca aceasta ar putea supravietui unui eventual embargo impus de statele vizate ca urmare a ciocnirii militare dintre cele doua parti. Astfel, prin spectrul geopolitico-economic o conflagratie militara mondiala apare ca imposibila.

Cert ramane insa faptul ca starea actuala a lucrurilor nu avantajeaza nici unul dintre subiectii internationali. Si obligativitatea unui compromis ramane valabila, chiar daca prin acesta s-ar forta reducerea agresivitatii Israelului, si slabirea puterii de decizie a Statelor Unite. Or, contrariul ne-ar impinge pe toti spre o catastrofa de anvergura extra-regionala.

Oricare n-ar fi dezlegarea finala al acestui conflict, ramanem toti in speranta gasirii unei solutii pasnice, in stoparea violentei si crimei la nivel statal, in acuzarea si sanctionarea subiectilor culpabili, si in luarea unor masuri arbitrate international in scopul prevenirii altor evenimente de acest gen.

Postări mai vechi Pagina de pornire